Anul 2010 s-ar putea numi „anul Hertei Müller", atât prin publicarea şi retipărirea a trei romane ale scriitoarei care ocupă primele poziţii în topul vânzărilor de la Editura Humanitas Fiction, cât şi prin vizita la Bucureşti în luna septembrie a deţinătoarei Premiului Nobel pentru literatură pe 2009, apreciază directorul editurii, Denisa Comănescu.
Astfel, „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul" s-a vândut anul acesta, la Humanitas Fiction, în 18.000 de exemplare, „Leagănul respiraţiei", în 11.000, şi „Călătorie într-un picior", în 9.000. De asemenea, la Polirom, alte două cărţi ale Hertei Müller au avut vânzări foarte bune: „Animalul inimii" s-a cumpărat în 25.000 de exemplare, iar „Regele se-nclină şi ucide", în 15.000 de bucăţi.
Aurora Liiceanu, în top
Tot la Polirom, volumul publicat în noiembrie 2009 „Nişte răspunsuri" de Mihaela Rădulescu a continuat să fie foarte cerut pe piaţă. Vedeta de televiziune este cel mai bine vândut autor Polirom în 2010, cu 50.000 de exemplare. Prima ei carte, „Despre lucrurile simple", lansat în anul 2007, a fost vândut şi anul acesta în 15.000 de exemplare.
Psihologul Aurora Liiceanu se clasează, de asemenea, în topul editurii, cu trei titluri vândute, în total, în 60.000 de exemplare: „Patru femei, patru poveşti", „Rendez-vous cu lumea", „Prin perdea", cu peste 20.000 de exemplare (fiecare).
„Frumoasele străine", căutate
Cel mai vândut titlu la Editura Humanitas în 2010 este „Frumoasele străine" de Mircea Cărtărescu (20.000 de exemplare), urmat în clasament de „Mănâncă, roagă-te, iubeşte" de Elisabeth Gilbert (15.000 de exemplare), „Jurnal 2003-2009" de Oana Pellea (10.000 de exemplare), „Note, stări, zile" de Andrei Pleşu - 8.500 de exemplare şi „Întâlnire cu un necunoscut" de Gabriel Liiceanu (8.000 de exemplare). De asemenea, la Humanitas Fiction, volumul lui Paolo Coelho, „Învingătorul este întotdeauna singur", s-a dat în 7.000 de exemplare, iar 4.000 de cititori au cumpărat „Pictoriţa din Shanghai" de Jennifer Cody Epstein.
Dan Brown îşi continuă succesul
Mircea Cărtărescu a vândut 20.000 de exemplare din volumul „Frumoasele străine“
La RAO, la categoria „ficţiune adulţi", pe primul loc se află „Simbolul pierdut" de Dan Brown, cu peste 50.000 de exemplare vândute; la „ficţiune copii şi tineri", „Noua şi scurta viaţă a lui Bree Tanner" de Stephenie Meyer (peste 15.000 de exemplare vândute) şi „Fascinaţie" de Melissa Marr (peste 5.000 de exemplare vândute). La categoria „nonficţiune", „Codul lui Oreste" de Oreste Teodorescu s-a vândut în peste 10.000 de exemplare şi nu mai puţin 5.000 de cumpărători au preferat „Agatha Christie. Jurnalul secret" de John Curran.
La Editura Curtea Veche cel mai bine s-au vândut „Supleantul" de Petru Popescu, în 9.500 de exemplare, şi „Arta persuasiunii", în 8.400 de exemplare. Primul volum din „Moromeţii" a fost dat în 6.500 de exemplare, iar cel de-al doilea volum al lui Marin Preda, în 6.300.
La Editura Paralela 45 „Cum să trăim 150 de ani" de Mikhail Tombak s-a vândut în 5.677 de exemplare, „Psihoterapie Isihastă. Practici şi modele filocalice pentru restabilirea sănătăţii" de Vasile Andru, în 5.240 de exemplare, iar „Istoria se înşală: noi dovezi cu privire la ipoteza paleoastronautică" de Erich von Daniken, în 5.200 de exemplare.
La Cartea Românească, într-un top al vânzărilor domină „Medgidia, oraşul de apoi" de Cristian Teodorescu, cu peste 1.500 de exemplare, „Trei femei" de Stelian Ţurlea, cu peste 1.000, în timp ce „Ana Maria şi îngerii" de Radu Aldulescu a avut peste 800 de exemplare vândute.
Vocile criticilor
Specialiştii Dan C. Mihăilescu, Daniel Cristea-Enache, Carmen Muşat, Marius Chivu şi Paul Cernat şi-au spus părerea despre cărţile anului 2010.
Ca tendinţe, în an de criză, literatura română a avut o prezenţă onorabilă, „romanul, nonficţiunea şi poezia s-au descurcat bine, eseul - onorabil, iar proza scurtă, critica şi istoria literară au fost mai slab reprezentate", consideră criticul Paul Cernat. De asemenea, „2010 a fost un an foarte bun pentru literatură - pentru proză şi memorialistică, pentru poezie şi eseistică", subliniază Carmen Muşat.
La categoria „memorialistică", trei dintre criticii literari au pus pe locul întâi şi au văzut drept cartea anului, „Viaţa unui om singur", controversatul volum al lui Adrian Marino. La categoria „poezie" cea mai apreciată este „cartea Alcool" de Ion Mureşan, iar, la roman, „Provizorat" de Gabriela Adameşteanu apare în preferinţele lui Carmen Muşat, Paul Cernat şi Daniel Cristea-Enache. Acesta din urmă spune, de altfel, că 2010 a fost „anul romanului".
De la Radu Pavel Gheo la H.-R. Patapievici
Gabriela Adameşteanu e prozatoarea preferată de critici
Criticul Dan C. Mihăilescu pune în fruntea preferinţelor sale „Frumoasele străine" de Mircea Cărtărescu şi „Amor intelectualis" de Ion Vianu. „Imediat le adaug revelaţia care a fost romanul «Aşteptând ceasul de apoi» de Dinu Pillat şi târzia descoperire a tulburătoarelor «Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică» de Radu Mărculescu, carte apărută iniţial în 2000 şi reeditată acum la Humanitas", explică Dan C. Mihăilescu.
Criticul menţionează apoi în preferintele sale jurnalele lui Gabriel Liiceanu („Întâlnire cu un necunoscut") şi Andrei Pleşu („Note, stări, zile"), „dosarul" Dorin Tudoran („Eu, fiul lor"), volumul colectiv „De ce m-am întors în România" coordonat de Sandra Pralong, „Ultimul Culianu" de H.-R. Patapievici, „Cartea întrebărilor" de Ioana Pârvulescu şi „10 eseuri" de Sorin Lavric.
„Cel mai important roman al generaţiei mele este «Noapte bună, copii!» de Radu Pavel Gheo. Plus primul volum din «Un om din Est», romanul îndelung aşteptat al lui Ioan Groşan", apreciază Daniel Cristea-Enache.
Pentru Marius Chivu, superlativele anului arată aşa: roman: Marin Mălaicu-Hondrari, „Apropierea" (Cartea Românească) şi Ovidiu Nimigean, „Rădăcina de bucsau" (Polirom), debut: Adina Rosetti, „Deadline" (Curtea Veche); publicistică: Dan Perjovschi, „20/22. Douăzeci de ani de texte" (Cartea Românească); memorialistică: Béla Kamocsa, „Blues de Timişoara. O autobiografie" (Brumar); eseu: Andrei Oişteanu, „Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură" (Polirom) şi Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu, „Istoria benzii desenate româneşti" (Vellant).
Paul Cernat spune că la categoria „roman" se detaşează, pe lângă „Provizorat" de Gabriela Adameşteanu şi „Amor intelectualis" de Ion Vianu, „Noapte bună, copii!" de Radu Pavel Gheo, „Rădăcina de bucsau" de Ovidiu Nimigean, „Domnul K. eliberat" de Matei Vişniec.
La capitolul „roman", preferinţele lui Carmen Muşat merg, alături de „Provizorat", către „Gde Buharest" de Constantin Stan, „Ambasadorul invizibil" de Nichita Danilov, „Dracul şi mumia" de Stelian Tănase, „Domnul K. eliberat" de Matei Vişniec, „Ana Maria şi îngerii" de Radu Aldulescu, „Un om din Est" de Ioan Groşan, „Noaptea când cineva a murit pentru tine" de Bogdan Suceavă.
Două traduceri i-au mers la suflet lui Dan C. Mihăilescu: „Viaţă şi destin" de Vasili Grossman şi „Să nu pronunţi: noapte" de Amos Oz. La categoria „traduceri", Marius Chivu remarcă: „Rabbit e bogat" de John Updike (traducere George Volceanov, Humanitas Fiction),
„Curcubeul gravitaţiei" de Thomas Pynchon (traducere Rareş Moldovan, Polirom), „Dispariţia" de Georges Perec (traducere Şerban Foarţă, Editura Art), precum şi demararea integralei SamuelBeckett de la Polirom.
Editura Adevărul, record de vânzări
Grigore Cartianu, autorul bestsellerurilor „Sfârşitul Ceauşeştilor“ şi „Crimele Revoluţiei“
Operele a trei clasici ai literaturii universale, fiecare din altă epocă, au fost titlurile cele mai căutate din oferta Editurii Adevărul. Toate fac parte din colecţia „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă". Pe locul întâi se situează două romane celebre ale Agathei Christie, „Zece negri mititei" şi „Crima din Orient Express", publicate într-un singur volum, vândut în 248.334 de exemplare.
Cea mai cunoscută scriitoare de literatură poliţistă din lume e urmată în top de autorul unui roman de dragoste la fel de faimos, „Dama cu camelii". Cartea lui Al. Dumas-fiul s-a vândut în 243.492 de exemplare. Iar pe locul al treilea se află romanul unui clasic de secol XIX: „Departe de lumea dezlănţuită", de Thomas Hardy, achiziţionat de 242.712 cumpărători.
În vara acestui an, editura a lansat Colecţia „Bestseller". Primul titlu, apărut la Târgul de Carte Bookfest, a fost „Sfârşitul Ceauşeştilor", de Grigore Cartianu, vândut în 88.752 de exemplare. Volumul „Crimele Revoluţiei", de acelaşi autor, lansat la Târgul Internaţional Gaudeamus, s-a vândut, şi el, în 62.886 de exemplare, obţinând şi Premiul „Cea mai râvnită carte a Târgului Gaudeamus".
Şi celelalte colecţii au realizat o cifră mare de vânzări. Cel mai căutat titlu din Colecţia „Jules Verne" a fost „Steaua Sudului", vândut în 180.011 de exemplare. Cel mai râvnit album din Colecţia „Mari muzee ale lumii", „Luvru - Paris", s-a vândut în 131.644 de exemplare, iar ghidul „Mexic" din Colecţia „National Geographic" a fost achiziţionat de 107.509 de cumpărători.
Carmen Dincă, directorul executiv al Editurii Adevărul, susţine că anul acesta editura a reuşit să vândă peste 12.500.000 de cărţi. Potrivit directorului, instituţia a fost mai aproape de public prin mai multe mijloace: oferta de titluri valoroase, în volume de calitate şi la preţuri accesibile, deschiderea a 17 librării în oraşele mari şi a 10 librării mobile, precum şi lansarea www.adevarulshop.ro. Vânzările au reflectat, într-un an de criză, dorinţa oamenilor de a se informa şi de a se culturaliza, susţine Carmen Dincă.
